WONUNNDE ARDIIGU NGUN : LAAMORDE GINE NDEN NO HEYƊITUDE ƁANNGINA TABITAL MUN NGAL KINDIYAA

Kinndiyaa ñannde 23 bowte 2025 Ardiiɗo yaakitoraaɓe ɓen Koohoo Aamadu Wuuri Baa didii koofol aranol ngol fii wununnde ardiigu ka saare Kinndiyaa. Eɓɓoore nden no ɓanngini faandaare laamu ngun e ñiiɓingol tabintina berlee gollooɓe ɓen ka laamu. Ka nder yewtere makko, Ardiiɗo yaakitoraaɓe ɓen ɓanngini wonnde ko nga’al e go’o, Gine huuri suɓo-suɓo hara ligootooɓe ɓen ka laamu no tawaa e ñinnugol ɗun e kadi hara ɗun bonnaali hay ñallal gootal golle laamu ngun. O watti ɗon wonndema ɗun ɗoo ko e ley duƋayee Ardiiɗo Hawtaandi ndin Maamadii Dummbuyaa.

Ndee wonunnde no jeyaa e yaccaare ngenndi ndin fii heyɗintingol golle ardiigu ngun. Sifa ɗee eɓɓooje no jokkaa Faraana, kankan e Labe ko hikkoyta ɗon ko Boke. Berle e ɗee kuɓeeje, no ɓanngini faandaaje :  newinangol liggotooɓe ɓen ka laamu liggeeji maɓɓe ɗin; huutorgol aalaaji gasayɗi ɓannginnde laaɓal e golle ɗen hakkunde liggotooɓe e ligganteeɓe. Ardiiɗo yaakitoraaɓe ɓen anndintinno wonnde liggotooɓe ɓen ka laamu, ko jamaa on woni e ligganaade. O wotti ɗon wonndema ko yo ɗun laato e nder tinnaare e nder laaɓal e nunɗal.

Ka lannoode, Ardiiɗo hawtaandi ndin ɓannindirno ndee eɓɓoore ɗoo e eɓɓoore mawnde Simanndu 2040. Nde tawnoo nden ɗon ko eɓɓoore mawnde fii ɓantal jooporngal huuwondiral e faggudu duumiingu. No e nden eɓɓoore mawnde, salndu timmbugol berle fii ardiigu ngun yaanduɗe e faandaare mawnde laamu ngun tentinii e banƋe heyɗintingol e newinngol nguuree moÆŽÆŽo fii ginenaaɓe ɓen fow.

 

TIMMBUGOL ƊATAL NGENNDIYANKEWAL RN11 SEREKORE

Serekore, ñannde 20 bowte 2025 – Ardiiɗo yaakitoraaɓe ɓen koohoo Aamadu Wuri Baa timmbii waɗugol ɗatal ngenndiyankewal RN11 ka ca’el Bunuma kilomeeter 10 ɗon e saare Serekore nden,

Ɗatal ngal ko kilomeeter 75, ngal humindiray Serekore e Yoomu haa ka keerol Labiriyaa. Ngal ɗatal newinay dillere nden, e ɓantal faggudu ndun tippude e faandaare ardiiɗo hawtaandi ndin, Maamadii Dummbuyaa.

Ko ngal (ɗatal) ñinnirtee, ko wintaari ngenndi ndin fii heyɗintigol alhaaliiji yulirɗe ɗen. Ardiiɓe koɗooli ɗin ka ngal yulirta ɗon weltorii kuugal ngal sabu e wi’e maɓɓe hingal yaadi e ɓantal faggudu e huuwondiral Ginenaaɓe ɓen.

HURMBITUGOL ƁUƁƁINIRDE NDEN KA LARAAL SEREKORE

Serekore ñannde 20 bowte 2025- Ardiiɗo yaakitoraaɓe ɓen Koohoo Aamadu Wuuri Baa, hurmbitii huɓeere ɓuɓɓinirde nden ka laral Serekore. Ndee huɓeere no tontii annɗe mawɗe humondirɗe e kiwal neemaaji ɗin, tentinii wano liÆŽÆŽi, nde tawunoo hiɗi jeyaa e neemaaji kenndeeji ginenaaɓe ɓen.

Marirde nden ko nde yeru toonuuji 400, hinde jogii marirɗe e ɓuɓɓinirɗe ɗe tamperatiiruuji        – 15 e – 25 degeree selci’us. E gassayɗe ɓoynude neemaaji yunngaaɗi ɗin e hinde mari kadi tamirde kaaÆŽe ndiyan ko yaawi fii ko gollooɓe ɓen e gere yunngugol huutora.

Ko darni ndee huuɓeere, ko ardiigu Gine ngun, fii tammbitagol eɓɓooje yunngo ngon, fii no neemaaji yunngaaɗi ɗin marora hara bonaali ɓaawo ɗi yunngeede, newinana jamaa on no o faggora ɗi fewndo ka ɗi moÆŽÆŽi ɗon e kadi tammbitalgol ɓantal faggudu ndun ka dowri.

CITÉS ADMINISTRATIVES : L’ÉTAT GUINÉEN SE MODERNISE ET AFFIRME SA STABILITÉ À KINDIA

Kindia, 23 dĂ©cembre 2025 — Le Premier ministre Amadou Oury Bah a procĂ©dĂ© Ă  la pose de la premiĂšre pierre de la citĂ© administrative de Kindia, un projet structurant qui illustre la volontĂ© du Gouvernement de renforcer l’efficacitĂ© et la crĂ©dibilitĂ© de l’appareil d’État. Dans son allocution, le Chef du Gouvernement a mis en avant une particularitĂ© majeure du contexte national, soulignant qu’il s’agit de la premiĂšre fois que la GuinĂ©e traverse une pĂ©riode Ă©lectorale avec une administration pleinement opĂ©rationnelle, sans perturbation du service public. Une performance qu’il a attribuĂ©e Ă  la stabilitĂ© institutionnelle retrouvĂ©e sous l’impulsion du PrĂ©sident Mamadi Doumbouya.

Cette citĂ© administrative s’inscrit dans une dynamique nationale de modernisation de la fonction publique. Des projets similaires sont dĂ©jĂ  en cours Ă  Faranah, Kankan et LabĂ©, tandis que BokĂ© figure parmi les prochaines Ă©tapes. À travers ces infrastructures, l’État poursuit un triple objectif : offrir des conditions de travail dignes aux agents publics, renforcer l’attractivitĂ© de l’administration pour les jeunes cadres grĂące Ă  la digitalisation et amĂ©liorer la qualitĂ© ainsi que la transparence des services rendus aux citoyens. Le Premier ministre a rappelĂ© que le fonctionnaire est avant tout au service des populations, insistant sur la nĂ©cessitĂ© d’un service public performant, responsable et accessible.

Enfin, le Chef du Gouvernement a Ă©tabli un lien direct entre ces rĂ©alisations et le mĂ©ga-projet Simandou, prĂ©sentĂ© comme un levier majeur du dĂ©veloppement socio-Ă©conomique durable. Ce programme stratĂ©gique constitue le socle financier et structurel permettant de soutenir la construction des citĂ©s administratives Ă  travers le pays, traduisant ainsi la vision d’un État fort, moderne et rĂ©solument tournĂ© vers le bien-ĂȘtre des GuinĂ©ennes et des GuinĂ©ens.